Îți imaginezi o școală fără materii, unde sunetul clopoțelului nu este asociat cu ora de limba engleză sau cu matematica? Nimic nu este imposibil în sistemul de învățământ finlandez, considerat cel mai evoluat de pe mapamond.

Sistemul de învățământ finlandez, un model de urmat

Deja de câțiva ani încoace, ochii multora țintesc spre metodele de predare adoptate în școlile din Finlanda, o țară ce nu încetează să surprindă.

Menținerea în topul clasamentelor se datorează reformelor didactice care au schimbat de la rădăcină sistemul de învățământ finlandez. Dar ce aduce nou?

  1. Eliminarea materiilor 

Un ”new-entry”, de altfel condamnat de multe alte sisteme educaționale, constă în desființarea disciplinelor școlare așa cum le știm cu toții.

În locul materiilor arhi-cunoscute precum limba engleză, matematica sau istoria, școala se concentrează pe predarea argumentelor. Profesorii nu mai cultivă noțiuni unidirecționale, ce dintr-o singură materie, ci dezvoltă competențe.

Când învățarea se axează pe teme și argumente, nu pe materii, favorizează conturarea caracterului și personalității. De asemenea, permite evidențierea unor abilități esențiale (rezistența, capacitatea de comunicare).

Și ca să-ți dăm un exemplu… Nu există ore de istorie sau de literatură singulare. Pe parcursul aceluiași pachet de lecții, copiii își lărgesc cunoștințele aflând mai multe despre geografie, economie, fizică, limbi străine, subiecte de actualitate etc.

  1. Alte viziuni și obiective

Noile strategii au menirea să pregătească tineretul nu doar pentru anii de școală, ci și pentru viață, în toate sectoarele ei.

Cu această ocazie, se dorește schimbarea ideii că școala rămâne doar un examen. Anii de studiu nu mai sunt văzuți ca un itinerariu obligatoriu de urmat în vederea luării examenelor finale. Însă au ca scop dobândirea unui întreg bagaj de competențe utile pentru mai târziu.

  1. Colaborare între profesori și elevi 

Odată cu reforma școlară din anul 2015 (va intra în vigoare la nivelul întregii țări abia peste 2 ani), se desființează stilurile de predare tradiționale.

Cadrele didactice nu mai rămân singurii ”protagoniști” care-si prezintă ”numărul” stând la catedră, în timp ce audiența (elevii) ascultă cu pasivitate. Finlanda introduce colaborarea dintre cele 2 ”tabere” (profesori – clase de elevi / studenți).

Practic, elevilor le revine sarcina să propună teme care le par interesante, urmând să le discute împreună cu profesorii și pedagogii.

  1. Pedagogie diferită

Aici, nu copilul se chinuie să deslușească noțiunile predate, așa cum se întâmplă în sistemele de învățământ tradiționale. Conform noilor reguli, profesorii au rolul să încerce să înțeleagă copiii, nu invers.

De pildă, într-o clasă cu 20 de elevi (rareori se ajunge la colective de 25 de suflete), învățătorului îi revin niste atribuții speciale:

  • Susținerea copiilor străini prin exerciții și jocuri, ajutându-i să depășească barierele lingvistice și culturale;
  • Sprijinirea elevilor cu dificultăți de concentrare și de învățare etc.
  1. Absența notelor

Până la vârsta de 13 ani, sistemul clasic de notare lipsește. Și ulterior testarea elevilor se face diferit, adică fără voturi negative și încercând încurajarea celor care țin pasul mai greu.

Pedagogia promovată de către statul finlandez are ca punct de plecare convingerea că orice copil, indiferent de nivelul intelectiv, poate învăța să scrie și să citească. Ba mai mult, cu aceeași lejeritate poate stăpâni mai multe limbi străini.

Pe de altă parte, profesorii finlandezi sunt de acord că notele și calificativele proaste nu fac decât să taie din elanul elevilor și să le reducă motivația. Iar asta doar ar accentua diferențele sociale.

Reține! 

Sistemul de învățământ finlandez constituie un exemplu de urmat și pentru alte țări europene / alte structuri din cadrul sistemelor de învățământ.

Și cum modelul tocmai prezentat este inspirațional pentru noi…

Am ales sa aducem putină prospețime la cursurile de limbi straine. Si nu o facem la întâmplare, ci luând ca exemplu realitatea ce guvernează în școlile finlandeze.