Ca și părinte a unuia sau mai multor copii, este foarte probabil că la un moment dat ți-ai pus întrebări cu privire la educația lingvistică a acestora: “Care sunt cele mai eficiente metode prin care copilul meu poate învăța o limbă străină?”, “La ce vârstă ar trebui micuțul meu să învețe o limbă diferită de cea maternă?” sau “Învățarea unei limbi străine în paralel cu cea maternă, îi va îngreuna copilului procesul de asemilare sau chiar îi poate încetini dezvoltarea?”.

 

Timp de mulți ani, s-a considerat că învățarea unei limbi străine de către un copil până la vârsta de 7 ani, este lipsită de importanță. Studiile au demonstrat însă contrariul. Psihologi și psihoterapeuți au confirmat faptul că, cu cât mai repede ajunge un copil să aibă contact cu o limbă distinctă de cea maternă, cu atât mai bine. La vârsta de 2-3 ani, când încep să vorbească, sau chiar mai devreme, când doar articulează cuvinte, este un moment foarte bun de a le prezenta celor mici și o altă limbă decât cea maternă. Acest lucru se datorează faptului că în această etapă, copilul este mult mai receptiv, are o capacitate de asimiliare foarte mare și astfel îi este mai ușor să își însușească o nouă limbă.

În continuare, cu speranța de a răspunde la întrebările de mai sus, vă vom prezenta câteva aspecte de care vă recomandăm să țineți cont, atunci când luați o decizie în ceea ce privește educație lingvistică a copilului:

  1. Cu cât mai repede cu atât mai bine

S-a demonstrat că, dacă un copil învață prima limbă diferită de cea maternă după ce a învațat deja să citească în limba maternă, procesul de asimilare a celei de a doua limbi va fi mai lent iar fluența în această limbă, mai scăzută. Abilitatea de a procesa diferite pronunții este la un nivel maxim până la vârsta de 3 ani.  Pierzând această etapă, procesul de învățare va dura mai mult. În primii 2-3 ani din viața copilului se pun bazele gândirii, ale limbajului și imaginației, de aceea este recomandat să profităm de această etapă, deoarece este momentul în care învățarea unei a doua limbi este la fel de ușoară pentru cel mic ca și însușirea limbii materne.

  1. Bilingualitatea dezvoltă inteligența

Am vorbit în articolele precedente despre efectele benefice pe care învățarea unei limbi străine le are asupra creierului, îmbunătățind abilitățile cognitive, memoria, atenția și capacitatea de concentrare (citește și Cum te poate ajuta o limbă străină să îți îmbunătățești activitatea creierului). La fel ca și în cazul adulților, și în cazul copiilor învățarea unei limbi străine contribuie semnificativ la creșterea nivelului de inteligență. Acest aspect trebuie avut în vedere în special pentru că, în trecut, se considera (greșit) că învățarea unei limbi străine la vârste fragede încetinește dezvoltarea copilului. Dimpotrivă, expunerea celui mic simultan la două limbi (cea maternă și o alta străină) va stimula creierul copilului și va contribui la dezvoltarea intelectuală a acestuia, de la o vârstă fragedă. Creierul, asemenea unui mușchi, funcționează la capacitate optimă dacă este antrenat. Expunerea copilului la o limbă străină îi va antrena creierul deoarece îl supune unui proces de memorare și dezvoltare a vocabularului, oferindu-i celui mic mai multă flexibilitate și creativitate.

  1. Conversația și jocul

Pentru a învăța o limbă străină, copilul trebuie să fie în contact cu aceasta cât de mult este posibil. Pedagogii au concluzionat asupra faptului că cea mai eficiență metodă de învățare a unei limbi străine este conversația. Limba care se dorește a fi asimilată trebuie să i se verbalizeze constant copilului și nu doar sub forma clasică a “lecțiilor” ci prin includerea acesteia în activitățile de zi cu zi ale celui mic: la joacă, în parc, la masă, în timpul băiței ș.a.m.d.

Metoda jocului este de asemenea foarte eficientă, deoarece permite introducerea treptată dar naturală a unor cuvinte cheie în vocabularul copilului. Cântecele joacă un alt rol important în procesul de învățare. Toți copiii sunt fascinați din punct de vedere fonetic de cântece iar în timpul ascultării lor, atenția și gradul de concentrare ale copiilor ating cote maxime, fapt ce le permite să asimileze o cantitate de informație mai mare.

  1. Avantaje lingvistice pe termen lung

La o vârstă fragedă, copii au un mecanism de învățare a unei limbi diferit de cel al adulților, motiv pentru care pot dobândi o pronunție identică cu cea a vorbitorilor nativi ai acelei limbi. Mai mult, un copil bilingv, care a învățat minim o limbă străină în primii ani din viață, va învăța alte limbi străine mult mai ușor și mai târziu, în adolescență sau perioada adultă.

Printre avantajele pe termen lung, enumerăm:

  •  Aptitudini lingvistice și de ascultare mai dezvoltate;
  •  Cititul și scrisul devin mai ușoare;
  •  Creativitate crescută;
  •  O memorie mai bună;
  •  Capacitate mai mare de a rezolva probleme;
  •  Procesul decizional este mai ușor;
  •  Șanse crescute de a-și face prieteni noi;
  •  Competitivitate profesională crescută;

În concluzie, o limbă străină este de preferat a fi introdusă în viața unui copil cât mai devreme, în jurul vârstei de 2-3 ani, sau chiar mai repede, deoarece în această etapă, capacitatea de asimilare și învățare a celui mic este la nivel maxim. Un copil bilingv este un copil inteligent care se va bucura de numeroase avantaje pe parcursul vieții. Limbajul este o componentă socială extrem de importantă, iar prin expunerea copilului la experiențe sociale diverse, îl veți ajuta să își dezvolte considerabil aptitudinile de comunicare.