Ți s-a întâmplat vreodată să cauți un text într-o altă limbă și pentru același conținut să găsești traduceri diferite? Nu neapărat cu deosebiri majore, ci doar așa, răzlețe, prin părțile esențiale…

Sau să vizionezi o înregistrare (film artistic, documentar etc.) cu o subtitrare ușor pe lângă subiect? Desigur, tu înțelegând graiul protagoniștilor (actori, moderatori etc.)… Și întrebându-te cum de translatorul a încurcat ițele…

Motive pentru care poți găsi traduceri diferite ale aceluiași conținut

Nu e nevoie să fii de meserie traducător. Sau absolvent al vreunei facultăți de limbi străine. Și în viața de zi cu zi te poți lovi de ocazii în care să transpui un text dintr-o limbă în alta.

Că nu reușești s-o faci la nivel de performanță când ai de dat un răspuns la un contact din contul de social media nu e grav deloc.

Însă poate fi. Mai ales dacă ai ca misiune trimiterea unui e-mail de afaceri sau să dezlegi misterul unei descrieri foarte tehnice, unui prospect de la un medicament etc.

Punând 2 persoane să realizeze traducerea aceluiași conținut, te poți aștepta la variații. Iar la mijloc stau o suită de factori:

Același cuvânt, semnificații diferite

Un exemplu clasic din engleză este cuvântul ”blackberry”. La ce te duce mai întâi gândul? La mure sau la telefoanele mobile Blackberry, în vogă în urmă cu niște ani?

În acest caz, ca în multe altele (din română și din alte limbi), este polisemia că poate ridica probleme în traduceri. Însă când le lipsește acuratețea. Când nu se ține cont de contextul în sine.

Alteori depinde de cultura locurilor

Atribuirea unui corespondent pentru un cuvânt, o frază, un document sau un întreg text literar mai depinde de cadrul cultural al limbii.

Traducerea devine un fel de compromis între textul original și nevoia de a-l transforma în ceva inteligibil.

Ca să fim mai clari:

Cum traduci dintr-o limbă în alta un cuvânt / o expresie fără corespondent exact? Ca de pildă, ce echivalent găsești pentru cuvântul ”dor” în orice alt grai? Sau pentru ”friguros”, în engleză?

… Sau de restricțiile lingvistice

Fără dubii, procesul de traducere are ca scop găsirea unui echivalent, cât mai apropiat ca înțeles de ”punctul de plecare”. Însă nu totdeauna se poate. De vină sunt și regulile gramaticale.

De exemplu, în română, în italiană sau franceză, cuvântul ”prieten” are forme diferite pentru genurile masculin și feminin. Problema apare când traduci în și din engleză. Pentru că la ambele genuri, se folosește același model, anume ”friend”.

Și dacă ai de tradus ”my friend”, ce formă vei alege? ”Prietenul meu” sau ”prietena mea”? Valabil și viceversa…

Atenție la falșii ”amici”

Deși rare, există cazuri când pentru un cuvânt există un altul foarte apropiat ca formă, însă total diferit ca sens.

Și pentru că modelul exemplului funcționează cel mai bine, din nou, vom face o analogie. De astă dată, pornind de la ”library”.

Un începător sau cineva care doar tangențial a trecut pe lângă limba engleză, va crede că înseamnă ”librărie”. Dar cine știe cunoaște… Tradus corect, înseamnă ”bibliotecă”.

Concluzie

Nu e valabil să judeci cartea după copertă. Lucrurile nu sunt totdeauna ceea ce par a fi…

Peste erori poți da și când recurgi la servicii de traducere și interpretariat.

Așa că, nu lua de bun primul traducător pe care-l găsești pe internet. Ci mai caută! Analizează, compară, verifică, abia apoi ia o hotărâre. Și sperăm să fie una bună pentru tine…